Na ua ramas T-10 zile si cum v-am promis cu ajutorul lui acridutzu urmarim cu ochi vigilenti cum evolueaza Plaiul.
Na azi am gustat in sfarsit, izul arhaic de lucru de teren la Muzeu. Este aceea etapa in care te arunci in ape involburate si adanci si sper sa iesi cu bine cu capul desupra apeiu sa respiri in ziua Plaiului (sau dupa festival).
S-au facut scrumiere, s-au invelit anvelope pentru scaune confortabile de chill, s-au finisat baruri... si s-au legat noii "cai putere" de Plai la caruta (voluntarii noi) care se pare ca s-au inhamat bine la treaba si au lucrat super ok, o gramada de fete, vreo 8 si 2 baieti, sub obladuirea unor plaiesi mai vechiuti.
Oricum azi am simtit ceva ce imi lipsea si mi se parea ca ceva e in neregula! Da, azi am simtit prima data, tensiunea! Atat in mine cat si in ceilalti! Au aparut, contradictiile, parerile diferite, convingerile ferme ale unora sau altora cu privire la unele lucruri. Ce mai, a aparut stressul pe fata, ce se aciuase latent deja in noi, acum a inceput sa iasa. Si va mai iesi, dar nici o grija, face parte din joc. Sunt foarte multe personalitati puternice si fiecare vrea sa-si impuna parerea proprie si e logic! Inclusiv eu fac la fel si sunt incapatanat, si pentru asta imi cer scuze de la tovarasii mei anticipat daca sunt insistent. E normal sa fie tensiune, de cele mai multe ori aceasta tensiune e constructiva si te monteaza dupa o mica disputa sa bagi viteza sa faci mai departe ce ai de facut cat mai bine. E normal ca de multe ori in urma unor mici tensiuni fiecaruis i se pare ca el are solutia la probleme si nu mai sunt alte variante logice. Nimeni nu mai are rabdare, trebuie lucrat la foc continuu. Deci ratiunea uneori e pusa la o parte si actionam, actionam....
Ceea ce e in final este si ce trebuie sa se intample. Stressul te monteaza, discutiile te anima, dar in final tot in echipa actionam, si dream team functioneaza ca de obicei pana acum ca "biciul fermecat" rupe orice obstacol din cale. Asa ca plaiesi, e ok sa ne mai frecam, sa ne mai presam, numai asa ne montam, ne pare rau putin si apoi tot impreuna actionam. Suna patetic, dar eu asa simt, asa vad in fiecare an e la fel. Dar oricum, impreuna ducem treaba la capat.
De multe opri ma gandesc la asa numitele "team buildinguri" de la firme ce vor creeze echipe solide din angajati! He-he, ma "pusca" rasul. Bagati-i la noi 2 saptmani inainte de festival la facut chestii sa vezi atunci team building, cand ma uit la fiecare, toti suntem cate o rotita fara care nu poate merge masinaria. Totdeauna exista acea forta care trage de noi si ne face sa uitam de oboseala, mancare( zacusca de la mama), ciocane peste deget sau unghi belite.
Am inceput lucru si "calutii putere" au inceput si ei, azi mai lejer, dar pe zi ce trece va fi tot mai dur... Dar sunt relaxat asa e in fiecare an si tot timpul iesim cu bine cumva din toate milioanele de situatii neasteptate de care ne lovim.....
Sa speram la multi vizitatori si la vreme buna sa se simta toti bine.... Ca noi mai avem de forjat inca ceva.
Maine ziua curentului cand incercam sa electrificam Plaiul. Va fi o tensiune, la propriu intre firele de iarba... cablul de curent.
Abia astept....
Hai copii relaxe ca va fi bine... Si acum un pic de stress nu a stricat nimanui si nici nitica contradictie :-)) Ca doar nu suntem la fel...
Hai curentul, baga mare...
Dintr-o capita de fan, de sub un stejar, a raportat acridutzu
Cum să eviți burnout-ul ca antreprenor
-
Viața unui antreprenor poate fi extrem de provocatoare, cu o mulțime de
responsabilități și un program adesea încărcat. Munca constantă, deciziile
zilnic...
Acum o zi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu